Pop Silvasan Florina - Vitaminele liposolubile

By in
370
Pop Silvasan Florina - Vitaminele liposolubile

VITAMINELE LIPOSOLUBILE

Dr. Pop-Silvăşan Florina

medic specialist medicină internă

medic rezident diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice-anul III

 

Vitaminele sunt componente importante ale alimentaţiei. Vitaminele sunt micronutrienţi organici care intră ȋn compoziţia alimentelor, esenţiali pentru desfăşurarea funcţiilor organismului. Aceşti micronutrienţi nu sunt sintetizaţi de organism sau sunt sintetizaţi ȋn cantităţi insuficiente. [1,2,3,4]

Clasificarea vitaminelor :

  • liposolubile
  • hidrosolubile
  • factori alimentari “vitamin-like”

        

Vitaminele liposolubile, sunt insolubile în apă, fiind solubile în lipide (grăsimi). Din aceasta clasa fac parte vitaminele A,D, E, F și K. [1,2]

Există o serie de substanțe, numite antivitamine care prezintă o acțiune antagonistă vitaminelor și care produc efectele avitaminozelor respective. În principiu fiecare vitamină poate avea una sau mai multe antivitamine.  Ele se absorb pasiv (fără consum energetic) din intestin ȋmpreuna cu lipidele şi se elimină prin materiile fecale. [3,4]

 

Vitamina A

Se mai numeste antixeroftalmică sau vitamina creşterii.

Vitamina A se prezinta sub forma de cristale galbui ( vitamina A1 sau retinolul) şi ca un lichid gălbui ( vitamina Asau dehidroretinolul); este sensibilă la acţiunea oxidanţilor şi a luminii.

Carenta conduce, la om, la scăderea acuităţii vizuale, a adaptării la ȋntuneric, la uscarea pielii, scade  rezistenţa organismului la acţiunea microbilor.                                                                                        Vitamina A s-a  izolat din uleiul de ficat de peşte. Se mai gaseste ȋn morcov , ȋn spanac , ȋn lapte , ȋn untul de vacă, ȋn galbenuşul de ou şi ȋn icrele de peşte. Se gaseşte sub formă de provitamine A sau carotenoide, cea mai importantă este β-carotenul care prin degradare oxidativă dă doua molecule de vitamina A.[1,2]

 

Vitaminele D

Sunt substanţe care derivă din steroli, se găsesc ȋn natură ȋn stare liberă sau sub forma de provitamine ( D1 – D6).

Transformarea sterolilor in vitamina D se produce in piele si tesutul subcutanat sub actiunea radiatiilor UV.

Vitaminele  D sunt termostabile (1800C) şi rezistente la actiunea oxigenului; se găsesc ȋn ulei vegetal. Manifestarea  avitaminozei  constă ȋn depunerea  insuficientă a fosfatului de calciu ȋn oase.   Asimilarea Ca ȋn organism depinde de raportul Ca/P din alimente.

Rolul vitaminei D este de a interveni ȋn metabolismul Ca şi P,   favorizând absorbţia intestinală a acestora şi depunerea lor la nivelul oaselor , sub forma unui complex fosfocalcic insolubil.

Se presupune ca vitamina D ar mări secreţia gastrică si ar favoriza astfel absorbţia Ca şi P. Lipsa de vitamina D la copii provoacă rahitismul.

Cele mai bogate produse ȋn vitamina D sunt untura de peşte , ficatul mamiferelor şi păsărilor. Se gaseşte şi ȋn lapte , unt , gălbenuş de ou.Laptele de vacă şi untul obţinute vara sunt mai bogate in vitamina D decât iarna , deoarece vara acţiunea radiaţiilor ultraviolete asupra sterinelor este mai intensă.[2,5]

 

Vitaminele E

Se mai numesc tocoferoli, vitaminele antisterilităţii, fertilităţii, de reproducere.

Vitaminele E au fost izolate din germeni de grâu. Se cunosc şapte vitamine E care au la bază nucleul tocolic (6 oxicromanic). Se diferentiaza vitamina E. (α, β, γ, δ etc. ).

Vitaminele E sunt substante uleioase, galbui, optic active, termolabile, uşor oxidabile, degradabile ȋn alkali. Protejează grăsimile de oxidare; prin acţiunea lor antioxidantă preintâmpină oxidarea vitaminelor A, D, F, C.

Ele sunt sintetizate ȋn plante: frunze, muguri, seminţe ȋn stare de germinaţie, plantule.

Cel mai raspândit ȋn regnul vegetal este α tocoferolul (frunze).

Vitamina E se găseşte ȋn seminţele cerealelor (grâu , porumb , ovăz), ȋn legumele proaspete (salată verde , mazăre verde) , ȋn galbenuşul de ou , ȋn lapte.

Scăderea vitaminei E duce la tulburarea funcţiei sexuale , glandele seminale degenerează , iar la femei produce sterilitate.[1,2,6,7]

 

Vitaminele K

Se mai numesc vitamine antihemoragicce, vitaminele coagulării, factori protrombinici;

Din punct de vedere chimic este alcătuită din mai multe substanță cu caracter fiziologic analog. Vitaminele din grupa K (K1-K7) sunt foarte răspândite ȋn produsele de origine vegetală (foile verzi de lucernă, spanac, varză) şi animal (ficat, muşchi etc.).  Lipsa de vitamina K din organism determina un sindrom hemoragic grav, prin defect de coagulare, ca urmare a scăderii importante a concentraţiei de protrombină (factor sanguin cu rol ȋn coagularea sângelui).[1,2,3]

 

Bibliografie

  1. Şerban, Tratat Român de Boli Metabolice, vol. 2, Timişoara, Ed. Brumar, 2011, pg.657-690
  2. Vitamins, https://lpi.oregonstate.edu/mic/vitamins
  3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamin%C4%83
  4. http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/vitaminele_1527
  5. Vitamine D, https://lpi.oregonstate.edu/mic/vitamins/vitamin-D
  6. Vitamine E, https://www.umms.org/ummc/health/medical/altmed/supplement/vitamin-e
  7. Vitamine E dificiency, https://emedicine.medscape.com/article/126187-overview

   

54321
(2 votes. Average 5 of 5)
Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *