Pătruț Cristina - Importanța hidratării

By in
134
Pătruț Cristina - Importanța hidratării

IMPORTANȚA HIDRATĂRII

Autor: Dr. Cristina- Ioana Pătruț

Medic rezident diabet, nutriție, boli metabolice

– Cluj-Napoca

De ce este important să ne hidratăm? Pentru că apa este un element vital, un lichid esențial mai ales pentru eliminarea reziduurilor din organism și pentru transportul nutrienților din corp. În organism, apa reprezintă aproximativ 75% din mușchi, 72% din piele, 10% din țesutul adipos și 22% din oase.[1]

Societatea Română de Nutriție recomandă un  aport de 1 ml apă pentru o kcal pentru adulţi şi 1,5 ml pentru o kcal pentru copii. Un nivel de hidratare optim este între 45 si 60% la femei, respectiv între 50 și 65% din masa corporală la bărbați. La sportivii de performanță, recomandarea de hidratare este cu 5% mai mult din suprafața corporală decât media adultului. Este foarte important să fim permanent hidratați, adică să avem o bună hidratare la nivel intracelular, compartiment în care apa se regăsește într-un procent ridicat de 40-45% din greutatea corporală.[2] Setea apare cand organismul este deja deshidratat.

Nevoia de apă este diferită de la o persoană la alta şi depinde de mulţi factori, cum ar fi dieta, starea de sănătate, tipul de activitate şi clima. Institutul American de Nutriţie recomandă un consum de lichide de aproximativ 3 litri pentru bărbaţi, respectiv 2.2 litri pentru femei. Această cantitate corespunde cu aproximativ 1.31 ml/kcal pentru bărbaţi, respectiv 1.2 ml/kcal pentru femei.[4] În organism, apa are rolul de solvent pentru toate procesele biologice care se desfășoară în vederea susținerii metabolismului și de transportor al tuturor nutrienților și produșilor de secreție. Aceasta determină forma corpului, prin turgescența țesuturilor, contribuie la menținerea temperaturii corporale constante și asigură o lubrifiere corespunzătoare a articulațiilor. Există dovezi puternice (clasă Ia) [3] care arată că un nivel de hidratare optim scade riscul de dezvoltare a urolitiazei, a ratei de recurență a calculilor urinari. La pacienții diabetici, un status de deshidratare poate să antreneze o creștere a valorii glicemiei plasmatice și chiar până la dezvoltarea unei status hiperglicemic hiperosmolar.

Simptome ale deshidratării organismului sunt: amețeli, cefalee, senzație de gură uscată, sete intensă, senzație de ochi uscat, tegumente uscate, eliminarea unei urini mai inchisă la culoare și în cantitate mică, constipație. Trebuie menținut un echilibru între aportul și pierderile de apă din organism, balanță reglată prin sete și alte mecanisme hormonale, precum vasopresina, sau hormonul antidiuretic – ADH, secretat de hipofiză ca are ca și efect reabsorbția apei la nivel renal şi aldosteronul, secretat de glanda suprarenală, care determină reabsorbția sodiului la nivel renal, urmată de reabsorbţie crescută de apă.[2] Vârstnicii au un risc crescut de deshidratare datorită alterării mecanismului setei, iar copiii, femeile gravide și cele care alăptează au un necesar mai crescut de apă.

Pe lângă consumul apei, în forma naturală, neprelucrată,  completarea hidratării organismului se realizează prin alimentele ingerate, în proporție mică, respectiv, cel mai important consumul legumelor și fructelor de sezon ce conțin aproximativ 80-90% apă, conferind un plus de hidratare. De asemenea, pot fi consumate lichide precum ceaiuri din plante, cafea, sucuri din legume și fructe sau lactatele cu conținut scăzut în grăsimi.

Apa este eliminată în mod fiziologic din organism pe cale renală (în condiții normale, un adult are o diureză de 1-2l/zi), cutanată (se pierd zilnic 300 ml apă la nivel cutanat și chiar mai mult în condiții de efort fizic intens sau de creștere a temperaturii ambientale), pulmonară (se pierd 350 ml de apă zilnic și mai mult în condiții de temperaturi scăzute) și intestinală (prin materiile fecale se pierd 150-200ml apă/zi, cu pierderi mai crescute în caz de diaree).[2]

Este esențial pentru o sănătate optimă să vă hidratați corespunzător zilnic!

 

Bibliografie

  1. Medical biochemistry, Dr Gustavo and Antonio Blanco, Academic Press, 2017
  2. Ghid pentru alimentația sănătoasă, coord Mariana Graur, ed Performantica, Iași, 2006
  3. Water, hydration and health, Popkin et al., Nutr Rev. 2010 August ; 68(8): 439–458
  4. Dietary Reference Intakes for Electrolytes and Water, Standing Committee on the Scientific Evaluation of Dietary Reference Intakes, The national Academies Press, Washington D.C, 2005
Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *