Ghimiciu Ana-Cristina - Indice glicemic&incarcatura glicemica corectat

By in
13
Ghimiciu Ana-Cristina - Indice glicemic&incarcatura glicemica corectat

Indicele glicemic şi încărcătura glicemică

Autor: Ana-Cristina Ghimiciu

Medi rezident Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, an IV

Cluj-Napoca

Indicele glicemic (IG) reprezintă capacitatea unui aliment de a creşte nivelul glucozei în sânge la un anumit nivel, într-o anumită perioadă de timp. Conceptul de indice glicemic a fost dezvoltat de Jenkins et. al în 1981, pentru a defini tipul de hidraţi de carbon ingeraţi, prin estimarea răspunsului glicemic şi al insulinei după ingestie [4].

Indicele glicemic este un clasament pe o scară de la 0 la 100, care ordonează alimentele  în funcţie de măsura în care carbohidraţii conţinuţi cresc nivelul de glicemiei, după ce au fost consumaţi. Pentru a măsura indicele glicemic  s-a comparat răspunsul glicemic a doua  alimente ce au aceeaşi cantitate fixă de glucide ( 50g HC), fiind vorba despre  un aliment de referinţă (glucoză/pâine albă) şi un aliment testat, ce sunt consumate de acelaşi subiect [3].            Cel mai adesea este utilizată glucoza ca aliment de referinţă , fiind definită ca având o valoare a indicelui glicemic de 100. Alimentele care conțin carbohidrați simpli (monozaharide, dizaharide, oligozaharide) au un IG mare. În schimb, alimente care conțin carbohidrați complecşi (amidon) au de obicei un IG scăzut [1].

În general exista 3 categorii de alimente pe baza valorilor IG (Tabelul 1):

  1. Alimente cu IG mare (>70)
  2. Alimente cu IG mediu (55-70)
  3. Alimente cu IG scazut (<55)

 

 

 

 

Tabelul 1. Clasificarea alimentelor în funcţie de indicele glicemic

Nivel IG Valoarea IG                     Exemple de alimente
Mic <55 Cereale:orz, ovăz, grâu, orez integral, quinoa

Fructe: piersici, cireșe, mere, caise, prune, pere, grapefruit, mango, rodie

Majoritatea legumelor, exceptând cartofii

Năut, fasole roșie, linte, mazăre

Lapte

Mediu 55-69 Cereale: cereale integrale, orez brun, soia

Pâine neagră

Fructe: struguri, kiwi, portocale, lychee, ananas

Cartofii dulci

Ciocolata neagră cu conținut de cacao mai mare de 70%

Iaurt

Mare >70 Pâine albă, produse de patiserie, pizza, înghețată, ciocolată alba și cea cu lapte, pop-corn, croissant, chipsuri, dulceaţă, cartofii prăjiți

Cereale: orez alb, orez cu lapte

Fructe: banane, smochine, pepene galben, suc de portocale, fructele în sirop

Legume: cartofi, morcovi

 

Verde: alimente de ales cel mai frecvent

Galben: de ales mai puţin frecvent

Roşu: de ales cel mai rar

Răspunsul glicemic se referă la efectul alimentelor asupra glicemiei după consum. S-a dovedit că răspunsul glicemic la un anumit tip de aliment depinde atât de IG cât si de cantitatea totală de CH ingerată, ceea ce a dus la conceptul de încarcătura glicemica[1].

Încarcatura glicemică estimează câţi CH sunt într-un aliment şi cum fiecare gram de carbohidraţi creşte nivelul de glucoză din sânge.

Încărcătură glicemică (ÎG) se clasifica în:

  1. mică<10
  2. medie 11-19
  3. mare >20

Calculul ÎG se face multiplicând cantitatea de glucide în grame cu indexul glicemic, împarţit apoi cu 100 (ÎG = IG   x   cantitatea de glucide/100)

Valoarea ÎG unui aliment depinde de doi factori: IG şi de cantitatea de glucide din aliment, astfel încat ÎG poate fi micşorată prin scăderea unuia dintre cei 2 factori. Un aliment cu ÎG mare consumat în cantitaţi mici poate avea acelaşi efect asupra glicemiei ca și o cantitate mai mare dintr-un aliment cu IG mic.

 

Tabelul 2. Clasificarea alimentelor în funcţie de încărcătura glicemică:

Încărcătura glicemică Exemple de alimente
Mică < 10 mere, pere, portocale, pepene, piersici, căpșuni, roşii, fasole, mazăre, morcovi, cereale integrale, pâine din făină integrală, lactate degresate, ouă
Moderată 11-19 Banane, cartofi dulci, suc de mere, de portocale, orez brun, fulgi de porumb, ciocolată
Mare > 20 Stafide, cartofi, suc de rosii, spaghete, macaroane, orez alb, cereale rafinate, cipsuri, cartofi prăjiţi.

 

Recomandările actuale pentru alimentaţia sănătoasă au în vedere consumul de alimente cu index glicemic scăzut, ceea ce presupune:

– cantităţi crescute de vegetale, fructe, cereale integrale, nuci şi seminţe, vegetale fără amidon;

– cantităţi mici de alimente cu conţinut crescut de amidon (cartofi, pâine albă, orez alb, paste din făină albă)

– cantităţi mici de alimente cu conţinut crescut de zahăr (dulciuri rafinate, prăjturi, băuturi dulci) [2].

 

Bibliografie

1.Stevenson EJ, Williams C, Mash LE, Phillips B, Nute ML. Influence of high-carbohydrate mixed meals with different glycemic indexes on substrate utilization during subsequent exercise în women. Am J Clin Nutr, 2006.

2.Tratat 1  Diabetul Zaharat,Nutritie si Bolile Metabolice  Nicolae Hâncu, Gabriela Roman, Ioan Andrei Vereşiu, 2010.

  1. Wolever TM, Bolognesi C: Prediction of glucose and insulin responses of normal sub­jects after consuming mixed meals varying in energy, protein, fat, carbohydrate and glycemic index. J Nutr 126: 2807–2812, 1996.
  2. Jenkins D.J., Wolever T.M., Taylor R.H., Barker H., Fielden H., Baldwin J.M., Bowling A.C., Newman H.C., Jenkins A.L., Goff D.V. Glycemic index of foods: a physiological basis for carbohydrate exchange. Am J Clin Nutr, 1981, 34; 362-366.

 

 

 

 

 

54321
(1 vote. Average 5 of 5)
Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *