Cutaș Ancuța - Alimentele funcționale

By in
107
Cutaș Ancuța - Alimentele funcționale

                                                                                               

                                                                                          Foto: Medic rezident Gabriela Beszkai

                           Alimentele funcționale

Autor:

Cutaș Ancuța,

Medic rezident Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice, anul III, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca,

Asistent Universitar Doctorand, disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Cluj-Napoca

 

Conceptul de alimente funcționale s-a născut în Japonia. În anii 1980, autoritățile din domeniul sănătății din Japonia au recunoscut că o îmbunătățire a calității vieții însoțeste creșterea speranței de viață prin creșterea numărului de persoane vârstnice din populație, fiind controlate costurile de îngrijire a sănătății. Astfel a fost introdus conceptul de alimente care au fost dezvoltate special pentru a promova sănătatea sau a reduce riscul bolilor. Alimentele funcționale sunt considerate acele alimente care sunt destinate consumului ca parte a dietei normale (1).

A fost elaborat un consens de către Comisia Europeană privind alimentele funcționale și s-au stabilit caracteristicile unice ale acestora (2):

  • alimente convenționale sau care fac parte din hrana zilnică
  • alimente constituite din componente naturale (nu sintetice) prezente în alimente care nu le conțin în mod obișnuit sau existente în concentrații mult mai mari decât în stare naturală
  • alimente ce au efecte poztive asupra funcțiilor fiziologice, pe lângă valoarea nutritivă de bază
  • promovează starea de bine și de sănătate, reduce riscul îmbolnăvirii, cresc calitatea vieții
  • au calități acceptate și demonstrate științific

Un aliment funcțional rămâne aliment, nu supliment nutritiv și trebuie să își demonstreze efectele benefice în cantitățile în care este consumat în mod normal în dietă(3).

Alimentele funcționale pot fi:

  • alimente naturale
  • alimente cărora li s-a atașat un component
  • alimente cărora li s-a îndepărtat un component
  • alimente cărora li s-a modificat biodisponibilitatea unor componente
  • combinația celor de mai sus

Conform Asociatiei Americane de Dietetică, toate alimentele sunt clasificate ca fiind funcționale la un anumit nivel fiziologic deoarece furnizează nutrienți sau alte substanțe cu rol energetic ce susțin creșterea sau mențin/remaniază procese vitale.

Alimentele funcționale includ(4):

  • alimente convenționale (integrale): fructe, legume, nuci, alune, ciocolată neagră, iaurturi
  • alimente modificate: fortificate (sarea iodată, sucul de portocale cu calciu adăugat); îmbogățite (pâine îmbogățită cu folat); cu intensificatori (batoane nutritive, iaurturi, ceai, alimente cu ingrediente bioactive precum luteina, uleiurile de pește, ginko biloba)
  • alimente medicale: produse destinate alimentației enterale sub supraveghere medicală, utilizate pentru abordarea nutrițională specifică unei afecțiuni (de exemplu produse fără fenilalanină pentru pacienții cu fenilcetonurie)
  • alimente pentru diete speciale: preparate pentru copii, pentru scădere ponderală, produse fără gluten (pentru boala celiacă) sau fără lactoză (pentru cei cu intoleranță la lactoză)(1,4)

Probioticele

Sunt microorganisme nepatogene care ameliorează echilibrul microflorei, în special la nivelul tractului gastro-intestinal și sunt folosite ca ingrediente active în alimente funcționale, ce conferă beneficii nutriționale și terapeutice. Cele mai utilizate sunt bacteriile acidofile (Bifidobacterium și Lactobacillus), dar și unele drojdii (Saccharomyces boulardii)(4).

Beneficiile probioticelor sunt:

  • producerea de vitamine, creșterea absorbției mineralelor și oligoelementelor
  • ameliorează toleranța la lactoză
  • inhibă proliferarea excesivă a patogenilor intestinali
  • previn și intervin în tratarea infecțiilor gastro-intestinale
  • cresc imunitatea
  • reduc intensitatea reacției inflamatorii
  • protecție antitumorală
  • prevenția și terapia bolilor alergice
  • previn constipația prin reglarea motilității intestinale
  • reducerea colesterolului și a hipertensiunii arteriale
  • acțiune antioxidantă
  • rol în prevenția și tratamentul obezității
  • conferă o stare de bine(2,4)

Atenționări în ceea ce privește utilizarea probioticelor:

  • la persoanele sever imunocompromise acestea pot determina infecții
  • preparatele cu Lactobacillus sunt contraindicate la persoanele cu hipersensibilitate la lactoză și lapte
  • tulpinile de Bifidobacterii nu au contraindicații

Alimente ce contin probiotice:

– iaurturi (iaurtul se obține clasic din lapte prin fermentație acido-lactică determinată de Streptococuccus thermophiles și Lactobacillus bulgaricus, chefirul se obține prin fermentația specifică a laptelui la care participă bacterii si drojdii), lactate, brânza proaspătă de casă cu conținut probiotic, sucuri de fructe ce conțin probiotice, alimente de bază care conțin probiotice și prebiotice

-suplimente nutritive: capsule, plicuri(1,4).

Prebioticele

Sunt contituenți alimentari nedigerabili cu efecte benefice asupra stării de sănătate a gazdei prin stimularea selectivă a creșterii/activității unui număr limitat de specii de bacterii rezidente în colon, în special lactobacilli și bifidobacteriile. Scopul utilizării prebioticelor este asemănător cu cel al probioticelor, dar prin mecanisme diferite, acestea fiind mai ușor de încorporat în dietă, cu un cost mai redus.

Ca și structură, prebioticele sunt oligozaharide, având ca și reprezentanți: fructanii-inulina, fructooligozaharide, galactooligozaharide; se găsesc în grâu, orz, ovăz, soia, cicoare, ceapă, usturoi, praz, banane, cartofi (4).

Alimentele funcționale reprezintă una dintre cele mai intens discutate teme de cercetare și sunt promovate pe scară largă în științele alimentare și nutriționale. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că aceste produse nu sunt alimente minune si nici nu reprezintă o scuza pentru continuarea obiceiurilor nesănătoase. Alimentele funcționale vin în sprijinul unui regim de viață sănătos și echilibrat. În tabelul 1 sunt prezentate câteva tipuri de alimente funcționale, componente bioactive, beneficiile și cantitateza recomandată a fi consumată/zi.

Tabelul 1. Tipuri de alimente funcționale și recomandările în ceea ce privește consumul zilnic(5).

Aliment funcțional Component bioactiv Beneficii asupra sănătății Cantitatea recomandată/zi
Margarina fortificată steroli din plante Reduce colesterolul total si LDL colesterol 1,3g/zi
Psilium fibre solubile Reduce colesterolul total si LDL colesterol 1g/zi
Soia proteine Reduce colesterolul total si LDL colesterol 25g/zi
Ovăz integral β-glucani Reduce colesterolul total si LDL colesterol 3g/zi
Suc de merișoare proantocianidine Scad riscul infectiilor urinare 300ml/zi
Peștele gras acizii grasi polinesaturati (Omega3) Scad nivelul trigliceridelor, scad rata mortalitatii de cauza cardiaca de doua ori pe sampataman
Usturoi Compusi organosulfurici Reduce colesterolul total si LDL colesterol 600-900mg/zi
Ceaiul verde catechines scade riscul de cancer (dovezi putin importante) necunoscut
Varza, kale, spanac Luteina, zeaxantina Scade riscul de degradare maculara legata de varsta 6mg/zi
Roșii, produse din roșii licopeni Scade riscul de cancer de prostata zilnic
Broccoli, conopidă, legume glucozinolat Scad riscul de cancer De trei ori pe samptamana
Produse fermentate din lapte

 

probiotice Sustine starea de bine a tractului gastro-intestinal, rol in imunitate zilnic

 

 

Referinţe

  1. What are Functional Foods and How Can They Help Us? : (EUFIC) [Internet]. Eufic.org. 2006 [cited 24 April 2019]. Available from: https://www.eufic.org/en/food-production/article/functional-foods
  2. Tyssandier V, Lyan B , Borel O, Main factors governing the transfer of carotenoids from emulsion lipid droplets to micelles. Biochim Biophys Acta2001:1533(3):285-92
  3. Yetley E, Brule D, Cheney M, Dietary reference intake for vitamin D: justification for a review of the 1997 values. Am J Clin Nutr 2009;89(3):719-27
  4. Hâncu N, Roman G, Vereşiu I, Bala C, Coca M, Duma L et al. Diabetul zaharat, nutriţia şi bolile metabolice. Cluj-Napoca: Echinox; 2010
  5. Hasler C. Functional Foods: Benefits, Concerns and Challenges—A Position Paper from the American Council on Science and Health. The Journal of Nutrition [Internet]. 2002;132(12):3772-3781. Available from: https://academic.oup.com/jn/article/132/12/3772/4712139
Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *